Greu, greu cu ingineria asta. Gara din Galati a fost modernizata. Atat de bine a fost gandit peronul incat romanul ajuns in gara, exact in momentul in care a dorit sa se urce in tren, a cugetat ca un adevarat filozof:
“Daca vreau sa ma urc, trebuie sa cobor. Daca vreau sa cobor, atunci musai trebuie sa urc.”
Stiu ca nu intelegeti mare lucru. Un filozof este adesea greu de inteles de la prima intalnire. E nevoie de timp iar in cazul de fata de antrenament.
Gara din Galati are o infrastructura cu vicii care cere sacrificii. Peronul a fost inaltat astfel incat accesul in sau din tren este foarte dificil. Cum se spunea pe vremuri (cu mai multe conotatii) “Daca il duci la gara se urca in avion” acum se poate spune “Daca il duci la gara se urca in submarin”.
In filmul pe care il puteti accesa aici, puteti sa vedeti spre final, cum se bucura de noua infrastructura o persoana mai in varsta. Probabil ca si accesul persoanelor care poarta fuste mai scurte, va reprezenta un beneficiu adus de aceasta investitie celor care vor avea timp sa priveasca.
Daca o persoana cu handicap ar trebui sa urce in tren oare cum se poate proceda?? Sigur ca orice filozof isi pune intrebari. De aceea constructorul e constructor si filozoful, filozof. Cand o sa avem un filozof constructor o sa avem si noi gari care ne reprezinte pe toti nu doar pe “Dorel”. Oricum Dorel nu s-a oprit aici. El gandeste intr-una. Dorel a facut si lucruri bune. Datorita lui, in gara Galati cetatenii care se afla intr-un scaun cu rotile pot urca si pot sa coboare deasemenea, cu liftul atata vreme cat acesta nu se blocheaza pe distanta unui etaj.
Ar mai fi scarile rulante care se pot folosi doar la urcarea pe peron. Pentru coborare (ca Dorel s-a gandit si la asta) exista trepte. Aici nu mai aveti ce comenta. Cate sa faca si el?
Constructia garii Galati a inceput acum 25 de ani, cand Dorel era tanar si mai putin pregatit. De atunci Dorel tot lucreaza si inca nu e gata. Cand o fi gata, atunci sigur vom avea o surpriza.
Si pentru ca lucrarile continua, Dorel se gandeste la variante de indreptare a problemelor aduse in atentia autoritatilor de catre cetateni:
-
Ar putea sa invete conductorul sa opreasca trenul in dreptul unor semne (ca la metrou). Acolo va interveni Dorelus si va pune scari rulante. Un proiect cu fonduri UE pentru infrastructura, ar pica manusa.
-
Ar putea sa faca un tobogan care sa se umfle cand trenul a ajuns in statie si acesta sa fie folosit de pasagerii care urca in tren. Pardon…care coboara in tren. Langa tobogan, se vor gasi casti de protectie pentru persoanele mai inalte care ar putea in timp ce isi dau drumu pe tobogan sa dea cu capul de partea de sus a trenului. Pentru cei care vor sa iasa din tren cu orice chip, o sa puna niste manere pe marginea peronului ca sa se poata ridica ajutandu-se de acestea. Fiecare calator va gasi in dreptul manerelor si genunchere pentru a nu se rani la genunchi in timpul iesirii din tren. In acest fel Dorel va contribui la dezvoltarea gimnasticii romanesti. Fiecare roman ce calatoreste prin Galati va deveni un expert la cal cu manere.
-
Ar putea sa sectioneze peronul si sa il faca mai putin inalt.
-
Ar putea sa inalte terasamentul catre locomotiva ca cei care vor sa coboare sau sa urce in tren sa aleaga nivelul dorit. Mai sus, mai jos…cum vor ei. In aceasta situatie, conductorul va trage frana de mana in mod obligatoriu in aceasta statie ca sa nu plece trenul cu spatele….
Monica Rosu
Monica Rosu 